Oamenii mai iubesc florile? Grădină, artă sau parc.

Am realizat un studiu pentru a afla ce fel de oameni vin în Grădina Botanică ”Dimitrie Brânzdă” din București și ce activități au acolo, precum și care este atitudinea acestora față de materialele dispuse în Grădină din Expoziția „Florile centenarului – 100 de ani de la nașterea pictorului Constantin Dipșe”. Expoziția în cauză este un eveniment cultural comemorativ care presupune asocierea dintre operelor pictorului Român Constantin Dipșe, multe dintre ele fiind flori pictate în plimbările sale prin Grădina Botanică, și florile propriu-zise din grădină. Acest lucru s-a realizat prin amplasarea unor afișe de dimeniuni aproximative A1 care conțin numele florilor din Grădină și pictura artistului reprezentând acele flori. De exemplu: un afiș avea numele ”Narcisă” și înfățișa pictura lui Constantin Dipșe cu o narcisă.
Uitați câteva dintre afișe:

 

Motivul pentru care am ales că investigăm atitudinea oamenilor cu privire la o activitate culturală din Grădina Botanică este legat de potențialul pe care aceasta îl are în a strânge vizitatori, dacă promovarea se realizează corespunzător. Dincolo de simțul comun care ne spune că sunt multe activități care pot fi întreprinse în acest spațiu, noi am consultat și resurse de specialitate și iată ce am aflat: pe site-ul Botanic Gardens Conservation International (1) sunt oferite argumente solide cu privire la necesitatea ca o grădină botanică să aibă o promovare adecvată, mai ales că aceasta poate veni în întâmpinarea nevoilor unor categorii variate: instituții locale sau naționale, alte grădini botanice, oameni de știință, organizații non-guvernamentale, business-uri, etc. Beneficiile colaborărilor și campaniilor de publicitate sunt ilustrate în tabelul următor:
Tabel 1. Posibili colaboratori ai grădinilor botanice, beneficii și oportunități pentru asociați
Capture2
Simultan cu aceste beneficii pentru grădină în sine și pentru asociați, trebuie să aducem în discuție și beneficiile oamenilor ca urmare a investiției în astfel de instituții: creșterea stării de bine, relaxare, contectare cu natura, creșterea grijii pentru natură, mai ales că poluarea atinge cote alarmante – când ”despărțirea dintre om și natură este sursa crizei noastre de mediu” (2).

Efectuare studiu

Ceea ce ne-am propus prin acest studiu a fost: investigarea comportamentului vizitatorilor în Grădina Botanică, în manieră generală (caracteristici sociale, activități desfășurate, veniri solitare sau în grup, etc.), precum și comportamentele specifice pe care vizitatorii le manifestă în preajma materialelor vizuale ale Expoziției ”Florile centenarului – 100 de ani de la nașterea pictorului Constantin Dipșe” plasate în interiorul Grădinii. Deoarece studiul are obiective mai degrabă exploratorii, ipotezele au și ele un grad de generalitate crescut, referindu-se la comportamentele adoptate de vizitatori în general în Grădina Botanică, respectiv într-o situație specifică.
Pentru a afla care sunt comportamentele oamenilor în Grădina Botanică și care e atitudinea fizică, vizibilă, față de materialele expoziției de artă, am observat 20 de persoane, neomogene sub aspectul vârstei, etniei și apartenenței la grupuri. Astfel, am observat 11 persoane cu vârstă cuprinsă între 30-45 de ani, 3 persoane sub 30 de ani și 6 persoane de peste 45 de ani, dintre care 12 femei (4 din ele cu copii) și 8 bărbați. Aceștia au alcătuit astfel eșantionul de cercetare, populația generală fiind reprezentată de persoanele care vizitează Grădina Botanică. Durata medie a unei observații a fost de aproximativ 10 minute deoarece adesea persoanele nu stăteau foarte mult într-un singur loc (de exemplu, în preajma afișelor expoziției).
S-a utilizat observația în preajma posterelor – 10 persoane, iar în restul grădinii alte 10. Dacă observația din restul grădinii a avut un grad mai scăzut de structurare, având ca scop explorarea activităților generale întreprinse de persoane în contextul dat, cea din preajma afișelor a fost mult mai strucurată, urmărind aspecte clare precum: se uită sau nu la afișe, se oprește pentru a cerceta, citește ceea ce vede, mai caută și altele asemănătoare, comunică cu oamenii cu care e despre acestea etc.. Observațiile s-au făcut în data de 4 iunie, în intervalul orar 14-17 și 6 iunie, în intervalul orar 14-18. Ce este observația? Observația a fost definită ca ”act de urmărire și descriere sistematică a comportamentelor și evenimentelor studiate ce au loc în mediul social natural” (3). Aceeași autoare descrie observația ca fiind o metodă cu o aplicabilitate extinsă, caracterizată prin absența intervenției cercetătorului asupra fenomenului observat, prin accentul pus pe înțelegerea omului ”real”, în contexte obișnuite de viață.

Rezultate
În urma analizei datelor rezultate din observații, am ajuns la următoarele concluzii pe care noi le considerăm destul de interesante: în cazul observațiilor privind activitățile generale în Grădina Botanică, s-a descoperit că: persoanele observate au comportamente mai degrabă specifice unui parc obișnuit decât unei grădini botanice. Printre activitățile observate se numără: statul pe bancă, discuțiile, plimbare cu copilul sau în cuplu, lucru pe laptop, citit și mai puțin activități precum observarea florilor sau plantelor, citirea informațiilor despre acestea, fotografierea lor, etc. Acestea pot fi informații utile pentru înțelegerea modului în care ei înțeleg oportunitățile pe care o grădină botanică le oferă sau poate indica faptul că sunt persoane care vin frecvent în acest loc și pot să nu mai fie la fel de interesate de plante ca la o primă vizită. Se mai poate observa că cei mai mulți dintre persoanele observate au peste 25 de ani, cu o medie de vârstă peste 40. Acest lucru poate indica faptul că Grădina Botanică, în felul în care este promovată în prezent, nu prezintă interes pentru adolescenți și persoanele tinere (sub 25 de ani).
Observând activitatea oamenilor în prejma afișelor Expoziției „Florile centenarului – 100 de ani de la nașterea pictorului Constantin Dipșe”, s-a constatat că se acordă un interes destul de scăzut acestora, oamenii trecând adesea nepăsători pe lângă ele sau oprindu-se pentru puțin timp și apoi continuându-și drumul. Doi dintre copii au acordat puțin mai multă atenție afișelor, iar părinții la rândul lor arătau copiiilor ”desenele”.

Așadar, campania, având mai degrabă o notă contemplativă, rămâne cu puțini curioși, însă acest lucru nu trebuie să sperie deoarece multe lucruri se pot face pentru a sprijini acest demers. Pentru a nu încheia această investigație într-o notă pesimistă, venim noi cu câteva propuneri de creștere a popularității și numărului de activități de tipul Expoziției „Florile centenarului – 100 de ani de la nașterea pictorului Constantin Dipșe” din Grădina Botanică, apelând, desigur și la informațiile de specialitate consultate anterior:
– Promovare mai temeică: Grădina Botanică din București nu are site, într-un moment în care informația circulă cu repeziciune în mediul online. Singura modalitate de comunicare pe internet este prin intermediul paginii de Facebook (cu 4300 de like-uri), unde comunicarea este destul de puțin eficientă (like-uri puține, engagement scăzut);
– Mai multe activități de tipul curățeniei de primăvară sau a perioadelor în care oamenii să își poată cumpăra flori chiar din Grădină. O mișcare bună este aceea a participării Grădinii la Street Delivery 2017 cu ”Ierburi uitate”, dar și a organizării de Vânători de Comori;
– Căutarea de sponsori;
– Colaborarea cu corporații care are fi mai mult decât deschise să își trimită angajații în natură, în teambuilding-uri.
– Colaborarea cu grădinițe și școli, astfel încât orele de științe ale naturii și biologie să se desfășoare chiar printre plantele studiate. Acest lucru este cu atât mai important cu cât cercetările (4) arată că activitățile în natură au beneficii asupra comunicării și exprimării emoțiilor, asupra nevoii de contemplare și reflecție, dar și pentru a crește interesul pentru activități fizice și pentru a descoperi natura (când jocurile pe calculator înlocuiesc de multe ori jocurile reale, din aer liber).

Bibliografie
1. https://www.bgci.org/resources/promote_a_garden/

2. Liefländer, A. K., Fröhlich, G., Bogner, F. X., & Schultz, P. W. (2013). Promoting connectedness with nature through environmental education. Environmental Education Research, 19(3), 370-384.

3. BĂBAN, A., Strategii și metode de cercetare calitativă. Interviul și observația(II). Sursa online: academia.edu

4. Martin, P. (2004). Outdoor adventure in promoting relationships with nature. Journal of Outdoor and Environmental Education, 8(1), 20.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s