Aurora boreală

 

Sunt ca o auroră boreală?
Aur? Oră? Spasm. Răceală.
Dusă. ‘ntoarsă. Răzvrătită.
Toate ferecate-n gluma existenţei. Infinită.
Curg. Prin ochi. Pe gura-n foaie.
Tot mă strică şi mă-ndoaie.
Caracatiţă-n cuvinte.
Scuip cerneala-n forme sfinte.
Vânt. Dureri. Nepotrivire.
Nerv în suflet. Neîmplinire.
Eu răstită-n faţa vrerii.
Blestemată învierii?

Aur netezindu-mi strofe.
Ore zădărîndu-mi pofte.
Vânt. Tuberculoasă minte.
De-a lui Dante de sorginte.
Nu de scris. Nu de măreaţă.
De loc rău şi plin de greaţă.
Ochii-mi salivează voci.
Curg imagini, chem proroci.
Chem femeia. -n ochi topaz.
Plină. Roşie-n obraz.
Nuri senini. Mişcări sub piele.
Sub rochiţă-ascunde stele.
Mă sărută. Fruntea-mi cade.
Repezită de nimic. Palma arde.
Răstignită. Mâna scrie.
Împreunată-n veşnicie.
Cu reversul. Oglindită-n masculin.
Efeminare. Şi dietă cu pelin.
Renunţare. Clipe rele născocind.
Şi femeia rupe gâtul adiind.
Peste tot o amintire. Vânt.
Rătăcire nesecată pe pământ.
Las femeia. Sărutată.
Culc privirea. Mutilată.
Aur clipele de-uitare.
Ore când eu scriu mai tare.
Aurore boreale.

Photographer: Vincent Guth

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s